Blogger Template by Blogcrowds


Ce faci când sufletul ţi-e scufundat în golul lăsat de lipsa bucuriei? Când puterile sufleteşti îţi sunt atât de slabe, încât îţi e străină propria existenţă?

Eu am cerut sfatul "jumătăţii mele mai bune"! Şi răspunsul a venit cu o înţelepciune în faţa căreia sufletul mi-a tresărit: te aduni în interiorul tău! Ieşi din trăirea în exterior şi te cuibăreşti în interiorul sufletului tău!

Sfatul mi-a dezarmat orice dorinţă şi putere de a mă împotrivi! Şi am mers şi "m-am adunat" în sufletul meu...şi Doamne, ce am găsit! Am găsit "bucurie". Am găsit bucuria de care maica siluana spunea că e în noi, dar pe care noi o căutăm în exterior ("Bucuria e în noi...noi suntem în afara noastră şi ne uităm pe fereastră") .

Nu e o bucurie exterioară, nu e veselie şi exuberanţă! Nu-nu... e o bucurie caldă, liniştită! O bucurie care m-a ţintuit în "interiorul" meu! Deodată, a fi în interiorul meu, în adâncul meu nu mă mai plictisea. Iar exteriorul părea doar "zbucium"!

Mulţumesc suflet drag pentru sfatul atât de înţelept!

Doamne, ajută!

1 comments:

frumos!!!!!!!!

26 ianuarie 2009, 13:48  

Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire