Blogger Template by Blogcrowds


Ce faci când sufletul ţi-e scufundat în golul lăsat de lipsa bucuriei? Când puterile sufleteşti îţi sunt atât de slabe, încât îţi e străină propria existenţă?

Eu am cerut sfatul "jumătăţii mele mai bune"! Şi răspunsul a venit cu o înţelepciune în faţa căreia sufletul mi-a tresărit: te aduni în interiorul tău! Ieşi din trăirea în exterior şi te cuibăreşti în interiorul sufletului tău!

Sfatul mi-a dezarmat orice dorinţă şi putere de a mă împotrivi! Şi am mers şi "m-am adunat" în sufletul meu...şi Doamne, ce am găsit! Am găsit "bucurie". Am găsit bucuria de care maica siluana spunea că e în noi, dar pe care noi o căutăm în exterior ("Bucuria e în noi...noi suntem în afara noastră şi ne uităm pe fereastră") .

Nu e o bucurie exterioară, nu e veselie şi exuberanţă! Nu-nu... e o bucurie caldă, liniştită! O bucurie care m-a ţintuit în "interiorul" meu! Deodată, a fi în interiorul meu, în adâncul meu nu mă mai plictisea. Iar exteriorul părea doar "zbucium"!

Mulţumesc suflet drag pentru sfatul atât de înţelept!

Doamne, ajută!

Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire